Unde mirosea mirosea iarna

Zdrență de dinți de vierme, Sezione Notizie

Vinul îl toarnă buzele vlăstare În şoapte tandre ce nu zdrență de dinți de vierme desprins  Dintr-o prelungă, dulce sărutare De dincolo de timpul neînvins.

Şi ce-nrobire-n sfânta desfătare De care-am fost, fără răgaz, cuprins! Clipa eternă Atâtea ore-n jur. De unde-s oare? Îmi sapă-n trup făgaşe moi de ceaţă Şi mă zidesc într-un palat de gheaţă, Să nu le dau porunci la fiecare. Zdrență de dinți de vierme n-au veşmânt, doar masca stă pe faţă În fâlfâit de aripi şi uitare, Ceasornic pentru veştedă mişcare, Grăunte crud, neîncolţit pe viaţă. Cobor stindardul timpului în bernă. Din nefiinţa lui de-a pururi cazi.

Nu-ţi e hamac, nici reazem şi nici pernă Şi nici drumeag între sihaştrii brazi. Există doar o clipă-n noi eternă Şi tot ce fac e într-un veşnic azi. Spirt sanitar sub năclăite zdrenţe E tot avutul pentru seri păgâne. Apoi visează trupeşe cadâne Cu voal căzut adânc în penitenţe. Aude tot, atât îi mai rămâne Și lacrimile curg în largi cadenţe; Maşina ce-a venit de la urgenţe, Ca să îl ia, sfârşitul să-i amâne. Și buzele cum zgârie gingia Însângerată, când nu poţi s-ajungi Să prelungeşti sub tâmple agonia Săpând în pieptul şubred aspre dungi.

Kassák Lajos: Requiem pentru o femeie (Requiem egy asszonyért in Romanian)

Mai vede doar uitarea ca făclia Purtată-n timp, cu braţe mult prea lungi. Efigia eroului eclectic experiment, litera e Efigia eroului eclectic  Eternizând enigmele evită Eclipsele empatice.

Excită Ecluza erei, zdrență de dinți de vierme ermetic. Exilul elocinței e-n elită, Echilibrând etapele eretic. Efortul erei etajează etic, Emoţia eriniei ezită.

Meniu de navigare

Etern emul, eradicând eczema Exilului, emisă efemer, Evaporă evlavia-n extrema Ecoului erupt, eşichier. Extinde eul, eclipsând emblema Eonului, evacuând eter.

diagnosticul unui parazit cancer cerul gurii

Există în decembrie o seară Există în decembrie o seară Ce-a-nveşmântat cu taine-adânci hermina. Desferecată şi-a uitat hodina Şi-n cuget viu un timp imens măsoară.

  1. Schistosomiasis kala azar
  2. Ce, parcă-l mănânc eu?
  3. Alegerea unui loc de pescuit. Unități auxiliare pentru lesă laterală și laterală

Uităm vrăjiţi neliniştea şi vina Şi pacea clipei peste frunţi coboară. Ard ceruri vii în geamăt de vioară; Cu mierea tainei s-a-nvelit albina.

Irina Chukaeva, medic, gazdă, Health Studio a murit: cauze de deces, biografie: fapte biografice

Când se aştern brocarte de sfinţire Pe rumenul colac stropit cu vin Şi pe-un colind venind din nemurire, Se-aprind uimiri la care-n veac mă-nclin, Atunci mă nasc în staul cu iubire Primind o stea prelinsă-n noi divin. De-ai fi uimirea De-ai fi uimirea-n iarbă răvăşită, Te-aş strânge-n pumn, ca roua din câmpie Şi ţi-aş întinde pâinea aurie Şi sarea caznei între noi sfinţită. De-ai fi zdrență de dinți de vierme puf de păpădie, Covor ţesut din liniştea smerită, Când ziua cade-n brume năruită, Te-aş aşeza pe-un duh de poezie.

Dar nu-mi rămâi grădină fără roade, Nici sterp ţinut pe care nu-l ating. Te ţin în plasa vastelor năvoade Şi patimi dulci tăcut pe mâini te ling În prăvălirea clipelor informacion de oxiuros, Schistosomiasis jordan pot sorbi fiinţa, să te-nving.

Cu zid înalt îmi ocrotesc ţinutul DEX 5 adiabatic adj. Cu zid înalt îmi ocrotesc ţinutul, Să nu pătrundă şoimul la-ntâmplare Ţinând în plisc nevolnice odoare Din lumi scrutând adânc necunoscutul. În cuibul meu, cel ocrotit, răsare Tulpina tihnei unduind avutul Poverilor purtate-n azimutul  Unei plăceri scăpate din strânsoare. Se năpustesc viforniţe cu ură Să smulgă trunchiul fraged din pământ, Dar frunza lui înrourată-ndură Turbate vâlve-n răzvrătit descânt.

Iubindu-mă, se naşte-n scobitură  Un mugure ce-şi zdrență de dinți de vierme sfios avânt. Doamne, ai vrea să mă delimitez de tine doar printr-o respiraţie ce moare lent sub ochii noştri la fel cum se împuţinează amprentele ploii pe un trotuar prea încins ce vis am avut eu de dus în viaţa ca un somn, eu, bătrâna noapte de care se agaţă sinucigaşii tineri în drumul lor spre cuvinte!

cauzată de un parazit

Mai exista orașe, oameni, păsări, animale ori le-a înghițit o gaură neagră? Eterna pădure s-ascunde în noapte. Focul linge lemnul uscat, înainte să-l cuprindă cu totul, parcă-l încearcă cu limba. Puținul din jur luminat, umbrele lungi  ori stafii tinere rătăcite țin în brațe copacii. Muma pădurii cu lupii urlând pândește ascunsă să nu-i tăiem pruncii.

Revista Online

În rest întunericul devorează în taină ceva. Adunându-și puterile pentru o nouă zi natura leagănă șovăitoare neliniști în triluri intermitente de cucuvea. Potolit focul se cuibărește-n cenușă.

Adorm ca un iepure în brațele fricii. Visez că sunt Scufiță Roșie rătăcită-n pădure, în drum spre casa bunicii. Undeva se știe tot Undeva, cineva știe tot ce se întâmplă.

Un scenariu se repetă pe scene diferite.

Mâncare de obicei iau sandvișuri, dulciuri, fructe Baterii de rezervă lanternă și navigator Vârfuri pe încălțăminte dacă există zăpadă mică Lipiți sau alegeți Batistă, ruj, cremă pentru față și mâini vânt C Trecătorii Huse pentru pantofi OZK dacă este posibilă abordarea necorespunzătoare a gheții și a apei stoarse File de diamante mici ascuțirea cârligelor în loc Potrivite, mai ușoare, plasture în geantă impermeabilă doar în caz Documente drepturibani, telefon mobil încărcat într-o cutie, cheie pentru casă și mașină. Mai jos sunt comentarii pentru începători cu privire la unele poziții.

Regulile fac parte din joc. Nimeni nu ține cont de ele.

papillomavirus quand s inquieter

Un cuvânt scris a ajuns la celălalt capăt al lumii cu viteza luminii. Nu mai scriu nimic, dorm mai zdrență de dinți de vierme când știu că totul este doar în mintea mea. Vara, când timpul picură ca nisipul în clepsidră și apa în fântână foșnește, îmi doresc o noapte sub formă de mine și tine. Așa de despărțiti de la un timp, ne coacem dorurile în lanul de secară de veghe. Pentru singurătate, universul e totuși prea mic. Acum, la ora zero din noapte, o liniște calmă mă ține în brațe.

Inspir, expir, îmi opresc apoi respirația. Aștept să mi se întâmple ceva important. În general, viața e banală. În particular, e unică. Când Ți-ai întors fața de la zdrență de dinți de vierme Când Ți-ai întors fața de la mine, Doamne Pâmântul și-a arătat nerușinat măruntaiele incandescente, apa a ieșit din matca prea strâmtă în căutarea libertății, cerul s-a întunecat și a căzut pe pământ pucioasă și foc.

Când Ți-ai întors fața de la mine, Doamne florile s-au făcut de piatră, piatra s-a făcut cenușă, stelele s-au stins așa cum se topește o lumânare uitată la căpătâiul unui mort lăsat singur într-o capelă întunecată. Când Ți-ai întors fața de la mine, Doamne păsările cântătoare nu au mai ciobit diminețile cristaline iar marea a revărsat peste mine valurile furioase, umplându-mi gura cu sare și ochii cu lacrimi.